Cum face față pandemiei Malta, țara cu un singur spital general?

Claire Farrugia coordonează Departamentul de Prevenire și Control al Infecțiilor din cadrul spitalului public Mater Dei din Malta, având peste 25 de ani de experiență în domeniu și fiind lector la Facultatea de Medicină a Universității din Malta. A fost desemnată să-și reprezinte țara în cadrul întâlnirilor de specialitate organizate de Centrul European pentru Controlul Bolilor.

Spațiul Medical: Cum se resimte această situație creată de COVID-19 în sistemul sanitar din Malta?
Claire Farrugia: Malta este un stat insular mic de 315 km2, are aproape de 500.000 de locuitori, iar pe insulă există un singur spital general. În Malta, pregătirile au început la jumătatea lunii ianuarie.
A fost creat un grup incident de comandă ce se întâlnește în mod regulat, o dată pe zi. Acest grup reunește directorul medical, CEO-ul, COO-ul, HR-ul, consultanți din diferite specialități – boli infecțioase, prevenirea infecțiilor, anestezie, pediatrie, obstretică și ginecologie, oncologie și virologie.

  • Training-ul

Pregătirile inițiale au început în departamentele de prim rang – urgență, terapie intensivă, boli infecțioase și teatre și au reprezentat instruirea personalului cu privire la modul de echipare și îndepărtare a echipamentului personal de protecție. Medicii și asistentele au fost instruiți mai întâi, urmați apoi de profesioniștii din domeniul sănătății și din domeniile conexe: îngrijitori, specialiști în curățenie și intervenții de urgență. Asistenții medicali care lucrează în aceste departamente au asistat, de asemenea, la instruirea care a implicat o sesiune demonstrativă și una practică. Pregătirea ulterioară a constat în scenarii simulate pentru a permite personalului să se familiarizeze cu noile proceduri.

  • Definirea cazului

Pacienților aduși la urgență li s-a solicitat istoricul călătoriilor și descrierea simptomelor. Cei care se potrivesc cu specificul bolii au fost tratați ca și cazuri suspecte de COVID până la emiterea rezultatului oficial. Primul caz COVID din Malta a fost legat de călătorie. Primii pacienți pozitivi au fost internați în unitatea de boli infecțioase din spitalul nostru pentru a putea fi controlată mai bine situația. La unsprezece zile după primul caz, Malta a înregistrat primul caz de transmitere locală.

  • Sănătate Publică

O linie de asistență a fost creată pentru publicul larg și toată lumea a fost încurajată să apeleze în cazul în care au simptome. La cinci zile de la primul caz, toate instituțiile de învățământ au fost închise pe o perioadă nedeterminată de pe data de 13 martie și nu au fost permise evenimente, activități publice și meciuri de fotbal. Persoanele care se întorceau din țările afectate trebuiau să urmeze carantina obligatorie pentru 14 zile, iar cei care nu se supuneau erau amendați. Treptat, călătoriile în țările europene afectate au fost restricționate. Zborurile de intrare au fost suspendate de pe data de 20 martie.

Persoanele în vârstă au fost sfătuite să evite ieșirea din case, atât timp cât nu este absolut necesar. Contactul persoanelor în vârstă, în special cu copiii, a fost descurajat. Centrele de zi pentru persoanele în vârstă au fost închise și vizitele la casele persoanelor în vârstă (inclusiv cele guvernamentale, bisericești și private) au fost suspendate. Au fost create servicii pentru persoanele în vârstă pentru a-i ajuta cu nevoile lor zilnice.

Toate serviciile religioase și de masă au fost suspendate, iar bisericile sunt deschise doar pentru rugăciuni individuale. Toate restaurantele au fost închise, acestea fiind urmate de toate magazinele. Doar supermarketurile, magazinele alimentare și farmacii sunt deschise.

Autoritățile din domeniul sănătății s-au concentrat pe faptul că nu există o diluare a cazurilor, ci mai degrabă există cazuri răspândite pe o perioadă mai lungă de timp, în timp ce toate resursele țării sunt folosite pentru a se pregăti pentru cel mai mare număr de cazuri posibile. Experții medicali au insistat că nu este necesară o blocare totală, ceea ce ar însemna că maltezii vor fi blocați în casele lor pentru câteva săptămâni și luni.

Spațiul Medical: Ce măsuri s-au luat în spitalul dumneavoastră pentru a face față situației?

Claire Farrugia: Zonele care nu au fost anterior de natură clinică, cum ar fi sălile de conferințe, au fost transformate în secții dotate cu toate echipamentele necesare. Prin reprogramarea operațiilor non-urgente și relocarea pacienților, au fost puse la dispoziție mai multe paturi. Au fost identificate secții specifice pentru a admite pacienții care se potrivesc definiției cazului de COVID.

Cei patru piloni ai strategiei împotriva Covid-19 sunt:
1.) Testarea extinsă a persoanelor cu simptome pentru a reduce răspândirea virusului;
2.) consolidarea instalațiilor de la Mater Dei, unde s-a deschis un nou laborator pentru a ține pasul cu creșterea testării;
3.) Mai multe paturi și secții terapie intensivă, în eventualitatea creșterii cazurilor COVID-19;
4.) Dotarea personalului medical cu echipament de protecție bazat pe evaluarea riscurilor și formarea ulterioară.

Piatra de bază a strategiei noastre include evitarea mulțimilor, evitarea călătoriilor inutile în afara caselor noastre și spălarea frecventă a mâinilor. În ultimele săptămâni, toți pacienții preoperatorii și noile internări sunt examinate pentru COVID.

Spațiul Medical: Ce credeți că vor avea de învățat sistemele europene de sănătate din experiența COVID-19?
Claire Farrugia: COVID-19 este o situație de urgență care afectează toate aspectele societății. Urgența fizică este cea cu care ne confruntăm în acest moment. COVID este o poveste care este relatată în primul rând prin intermediul mass-media. Sănătatea publică trebuie să se asocieze cu mass-media, deoarece media ajută la coordonarea răspunsului.

Deciziile politice în ceea ce privește limitarea circulației și închiderea frontierelor au avut, fără îndoială, un rol important în lupta împotriva acestei epidemii. Măsurile adoptate pentru a ține sub control pandemia ar trebui să fie targetate și rapide. Țările europene ar trebui să poată stratifica cu succes populația în ceea ce privește nivelurile de risc. O altă provocare constă însă în capacitatea de a răspunde rapid, prin concentrarea resurselor pe strategii eficiente, cum ar fi screeningul la nivelul întregii populații și evitarea supraaglomerării spitalelor. Sistemele de asistență medicală vor afla cu siguranță că telemedicina este un atu esențial în limitarea supraaglomerării spitalelor. Platformele de telemedicină vor crește și vor permite monitorizarea pacienților care necesită tratamente de urgență.

Una dintre lecțiile majore este că echipamentul de protecție personală de bază este, în mod evident, esențial pentru combaterea eficientă a răspândirii virusului. Covid-19 a arătat cât de dificil este pentru europeni să acceseze echipamente de protecție suficiente pentru a preveni răspândirea.