Dr. Răzvan Curcă, medic oncolog, SJU Alba Iulia: Cred că putem face mult mai multe în domeniul screeningului și al depistării precoce

Dr. Răzvan Curcă este medic primar oncologie medicală, atestat în îngrijiri paliative, și își desfășoară activitatea în cadrul Spitalului Județean de Urgență Alba Iulia.

Spațiul Medical: Rata de diagnosticare a cancerelor a scăzut în timpul epidemiei COVID19, din cauza restricțiilor impuse. Cum s-a desfășurat activitatea în secția de oncologie din cadrul spitalului Județean Alba Iulia în această perioadă?

 Dr. Răzvan Curcă: Încă de la începutul pandemiei am fost mutați din secție în alte spații din spital, iar secția noastră a devenit locul unde au fost plasați în izolare pacienții suspecți COVID sau cei veniți prin UPU până când devenea disponibil rezultatul testului recoltat și lucrat apoi în laboratorul spitalului sau al DSP. Iar această situație persistă și acum, chiar și după încheierea stării de urgență, ceea ce ne creează dificultăți din cauza faptului că avem cu 16 paturi mai puțin decât în locația noastră originară (corpul F al SJUAI), iar pacienții au început să fie tot mai mulți după ce a reînceput activitatea de diagnostic de undeva de la sfârșitul lunii mai.

Și toți pacienții care, fie nu au putut să fie diagnosticați timp de două luni corespunzător, fie le-a fost frică să vină la spital în perioada martie-mai și au stat la domiciliu, acum vin în număr tot mai mare și cu stadii avansate. În plus, vin mulți pacienți prin UPU cu cancere extrem de avansate, la care este doar posibilitatea de ingrijiri paliative, fără a mai avea vreo indicație pentru altă terapie oncologică.

Secția noastră nu a avut probleme majore pe perioada pandemiei COVID, nu am avut personal infectat cu SARS COV-2 ca în alte centre, o perioadă am lucrat în ture, dar de peste o lună am revenit la program aproape normal. Toți pacienții care vin pentru spitalizare de zi sau continuă sunt testați COVID cu 24 ore înainte și în toată perioada. Din peste 1000 teste efectuate la pacienții noștri, doar 3 au fost pozitive, iar toți cei 3 pacienți au supraviețuit infecției COVID19. Singura activitate care încă nu funcționează ca înainte de pandemie este cea de ambulator.  Menținem doar consultațiile la distanță, pentru ca nu mai avem un spațiu adecvat de ambulator după mutarea activității în corpul principal al spitalului, care este non-COVID. Sperăm că în perioada următoare conducerea spitalului va găsi o altă soluție pentru izolarea pacienților testați COVID până la primirea rezultatelor, ca să putem să revenim în locația noastră din corpul F, care va permite preluarea pacienților noi în condiții mult mai bune, precum  și reluarea activității de ambulator.

Spațiul Medical: Cât de importante sunt considerate îngrijirile paliative în acest moment în sistemul nostru medical?  

 Dr. Răzvan Curcă: Deocamdată sistemul nostru medical nu le consideră o prioritate, dar progresul față de de acum 10 ani în urmă, spre exemplu, este evident. S-au deschis centre noi,  atât în sistemul public, cât și în cel privat, s-au dezvoltat și ingrijirile paliative la domiciliu, s-a îmbunătățit cadrul legislativ. Cu toate acestea, sunt încă bariere majore de acces pentru mulți pacienți care au nevoie de acest tip de îngrijire: finanțarea insuficientă, lipsa specialiștilor, distribuția inegală a resurselor la nivel național, existând încă multe județe care nu au deloc astfel de servicii sau capacitatea lor este insignifiantă față de necesarul real, lipsa conștientizării beneficiului acestor servicii, mai ales pentru paliația non-oncologică.

Cred că următorii ani vor trebui să aducă un progres atât în dezvoltarea acestui tip de servicii, cât și în formarea specialiștilor necesari pentru funcționarea lor, dar fără o finanțare adecvată din partea CNAS nu va fi posibil acest progres. Iar un ultim punct la care va trebui să fim atenți este reprezentat de calitatea serviciilor, strâns legată de finanțare, pentru că sigur nu poți asigura îngrijiri paliative de calitate cu o infirmieră pe schimb la 40-50 pacienți.

Spațiul Medical: Ce măsuri ar trebui luate pentru îmbunătățirea programelor de screening şi de depistare precoce în România?

Dr. Răzvan Curcă: Finanțarea constantă și adecvată și implicarea tuturor specialiștilor care efectuează activități în aceste programe este singura cale. Pentru că în momentul actual nu avem posibilitatea de a raporta la nivel național o cuprindere în aceste programe a minimului necesar de populație eligibilă ca să putem constata o scădere a mortalității prin cancer. Chiar și în programul de screening pentru cancerul de col uterin, care este cel mai vechi și cel mai bine finanțat, nu sunt cuprinse decât maximum 20% dintre femeile eligibile, fiind mai mult unul oportunist, decât unul organizat.

Cred că putem face mult mai multe în domeniul screeningului și depistării precoce: să implicăm mai mult medicii de familie în identificarea persoanelor eligibile, inclusiv cu stimulente financiare, creșterea numărului de centre medicale care pot efectua procedurile medicale de screening, controlul de calitate riguros al procedurilor medicale de screening, includerea de noi localizări în programele de screening (și în special cu atenție pe cancerul de sân și cel colorectal, unde s-a făcut până acum mult prea puțin), ajutor în formarea personalului medical implicat în acțiunile de screening.