Dr. Silviu Constantinoiu, Directorul Centrului de Excelență în Chirurgia Esofagiană, Spitalul Sf. Maria: Noi am continuat să ne desfășurăm activitatea chirurgicală, chiar cu operații foarte complexe care necesitau multe zile de spitalizare în terapie intensivă

Prof. Univ. Dr. Silviu Constantinoiu este Președintele Societății Române de Chirurgie și Directorul Centrului de Excelență în Chirurgia Esofagiană din cadrul Spitalului Clinic „Sf.Maria” București.

SpațiulMedical: Cum s-a modificat activitatea Centrului de Excelență în Chirurgia Esofagiană în contextul pandemiei și a grupului de clinici medicale ON CLINIC?

Dr. Silviu Constantinoiu: Sigur că, atât clinica noastră cât și clinica privată nu puteau face abstracție de pandemia care a dezorganizat cu totul activitatea habituală, nu numai medicală, dar și celelalte sectoare de activități din țara noastră.

Ca atare, în Spitalul Clinic „Sf. Maria” unde îmi desfășor activitatea zilnic, am avut o interdicție în a interna bolnavi cronici, se făcea un triaj epidemiologic pentru bolnavii cu afecțiuni neoplazice, mai ales cei care suportaseră anterior o radiochimioterapie neoadjuvantă și intervalul de așteptare între această terapie agresivă și operație era îndeplinit; de asemenea, pentru urgențe am păstrat separat blocul operator de la etajul VI pentru bolnavii suspecți sau Covid confirmați urgențe. De altminteri, toți pacienții nou internați au fost izolați pe un etaj, s-a recoltat testul PCR, și abia apoi dacă a ieșit negativ, bolnavii au fost transferaţi pe un etaj non-covid, unde au fost investigați în continuare și operați.

Activitatea operatorie sigur a scăzut ca intensitate mai ales că drenajul bolnavilor către noi din partea medicilor din teritoriu a scăzut. De asemenea, în terapie intensivă, o bună parte din paturi au fost păstrate pentru eventuale cazuri Covid grave care aveau nevoie de suport ventilator.

Totuși, noi am desfășurat o activitate chirurgicală, chiar operații foarte mari de tipul esofagectomiilor sau rezecțiilor esogastrice care necesitau și mai multe zile de spitalizare în terapie intensivă. Cazurile de intervenții pentru afecțiuni benigne esofagiene sau de joncţiune eso-gastrică (hernie hiatală, acalazie a cardiei, diverticuli esofagieni, etc.), le-am reprogramat din perioada stării de urgență, în perioada stării de alertă; o bună parte dintre ei sunt programați pentru internare în săptămânile care urmează.

Activitatea grupului de clinici ON a avut și ea de suferit, în sensul că o parte din personal a fost reținut la domiciliu, s-a făcut şi acolo un triaj epidemiologic al pacienţilor prezentați; în această clinică privată se practică terapia nonsângerândă a afecțiunilor ano-perineale (hemoroizi, fisuri anale, fistule), injecții sclerozante pentru varicele hidrostatice ale membrelor pelvine, plăgi trenante la bolnavii diabetici, la membrele pelvine, și sectorul rezervat disfuncțiilor sexuale la bărbat (în clinica urologică). Pacienții au primit mască de protecție și mănuși, iar personalul, medici și asistente, au fost de asemenea echipați corespunzător și nu au fost probleme.

SpațiulMedical: Ați atras atenția asupra existenței unui abuz de tratament chirurgical dând  exemplu boala de reflux gastro-esofagiană; ce măsuri se pot lua pentru că acestea abuzuri să fie reduse?

Dr. Silviu Constantinoiu: Boala de reflux este un bun exemplu pentru unele cazuri de abuz chirurgical. Este totuși cea mai frecventă boală din lume la ora aceasta, în Statele Unite de exemplu, patru din zece bolnavi au reflux gastroesofagian, iar unii dintre ei dezvoltă și boala de reflux. Desigur că se încearcă întâi un regim postural, bolnavii obezi sunt supuși unei cure de slăbire pentru a scădea presiunea intra-abdominală, sunt obligaţi să renunțe la obiceiurile care duc la scăderea presiunii sfincterului esofagian inferior cum ar fi fumatul, băuturile alcoolice, alimentele grase, etc.; bolnavii se odihnesc noaptea cu două perne sub torace, în poziţie semişezândă, evită îmbrăcămintea foarte strâmtă și centurile.

Pe lângă regimul alimentar urmează și un tratament medical, fiindcă această afecțiune este un trepied fiziopatologic la care concurează un deficit de peristaltică esofagiană, combinat cu un deficit de presiune în sfincterul esofagian inferior și un deficit de evacuare antro-piloro- duodenală.

Când se întâlnesc toate aceste trei condiții, apare boala de reflux gastroesofagian. Tratamentul medical care se încearcă cel puțin șase săptămâni constă în administrarea matinală a unui inhibitor de pompă de proton de tipul omeprazolului (de preferat esomeprazol), un agent prokinetic din grupa Metoclopramidei sau Domperidonei și uneori, când sunt ulcerații evidente ale mucoasei esofagiene este cazul să se administreze și un produs cum ar fi Sucralfatul (Venter), care ascensionează odată cu refluxul, și „spoiește” peretele interior al esofagului.

Dacă însă există un defect anatomic evident (de exemplu o hernie hiatală de alunecare voluminoasă care apare la examenul radiologic  și endoscopic), sigur că tratamentul medical nu poate să dea rezultate foarte bune. Pentru a stabili contextul fiziopatologic al bolii, bolnavii aceștia ar trebui să suporte și o manometrie esofagiană (de preferat o manometrie cu impedanță) și o pH-metrie pe 24 de ore (testul telemetriei, care înseamnă introducerea unui cateter subțire în esofagul distal, care este racordat la un recorder pe care bolnavul îl poartă în permanenţă  24 de ore, timp în care are o activitate rutinieră și se înregistrează curba pH-ului).

Când ne-am lămurit că bolnavul are indicație operatorie, cu aceste investigații stabilim și ce tip de operație se poate efectua, clasic sau, mai ales, laparoscopic. În acest fel investigăm corect bolnavii, nu îi supunem unor abuzuri chirurgicale în sensul că o parte din bolnavi nu au niște modificări anatomice evidente, de asemenea nu există o concordanță clară între intensitatea refluxului şi apariția ulcerațiilor esofagiene.

SpațiulMedical: Care sunt planurile de viitor ale Societății Române de Chirurgie?

Dr. Silviu Constantinoiu: Sigur că această epidemie ne-a dat un pic peste cap și și în ceea ce privește organizarea congresului Societății Române de Chirurgie care era programat pentru luna iunie anul acesta la complexul Casino Palace din Sinaia. Congresele naționale au loc întotdeauna acolo iar conferințele naționale am stabilit să fie itinerante; le-am ținut și la București, Iași, ultima, la Craiova.

Sigur că s-ar fi putut organiza acest congres online, însă este un congres la 4 ani care prevede și organizarea de alegeri pentru organele executive ale Societății Române de Chirurgie și board-ul editorial al revistei „Chirurgia”; prin statut președintele societății este și redactor șef al revistei „Chirurgia”,  revistă care  apare în șase numere pe an, ediţie printată în limba engleză și online în limba română.

În ultimii ani revista a fost inclusă în Web of Science (după ce revista a fost inițial cotată ISI-indicele științific internațional), după care s-a pierdut această cotare. În prezent, prin creșterea calității și volumului articolelor autorilor români și străini, prin numărul crescător anual de citări și indexări și prin includerea în board-ul revistei a 48 de autori străini cu mare reputație internațională, sperăm ca la sfârșitul acestui an să primim un factor de impact Clarivate Analytics, lucru care desigur ar fi benefic pentru doctoranzii care au obligativitatea de a publica cel puțin două articole ca autor principal într-o revistă cotată ISI.

Noi am ținut ședințe ale Biroului Executiv al Societății Române de Chirurgie în mediul online, cu toți vicepreședinții din centrele universitare din țară și activitatea principală a fost orientată asupra apariției la timp a revistei „Chirurgia”.

Sperăm să țină să putem ține congresul în prima parte a lunii noiembrie a.c. dat fiind faptul că pentru votarea organelor executive ale SRC, votul va fi efectuat strict de către delegații din București și din țară. Există un număr de un delegat la 10 membri ai filialei Societății.