Prof. Dr. Gabriel Dimofte, IRO Iași: A fi manager este mai mult decât a fi un administrator financiar bun și calitatea managementului ține de calitatea echipei

Prof. Dr. Gabriel Dimofte coordonează activitatea clinică a Institutului Regional de Oncologie Iași din 2011 și predă chirurgia în cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa”. Zonele de interes special sunt chirurgia oncologică și endoscopia digestivă superioară și inferioară diagnostică și intervențională.

Spațiul Medical: Ce credeți că va avea de învățat sistemul medical din România din experiența COVID-19?
Prof. Dr. Gabriel Dimofte: Am învățat foarte multe aspecte. Cred că va trebui să avem un “plan alb”pentru viitoare epidemii, care să includă circuite special create în acest scop. Probabil că va trebui să pregătim toate spitalele pentru o modificare rapidă de circuite, mai ales în cazurile spitalelor care nu sunt spitale de urgență. Va trebui să există o rezervă națională de materiale de protecție și, poate, producători naționali de biocide și de materiale de protecție, care să fie protejați după terminarea epidemiei. În cazul în care această criză ne va “lumina” va trebui să găsim o soluție să ne protejăm producătorii locali și poate să ne adaptăm procedurile de achiziții în acest sens.

Avem de învățat că a fi manager este mai mult decât a fi un administrator financiar bun și calitatea managementului ține de calitatea echipei. A fost evidentă lipsa de autoritate a unor echipe de management. Capacitatea de reacție în situația de criză a fost pusă greu la încercare și a demonstrat lipsa de autoritate a acestora, probabil prin lipsa de autoritate profesională (medicală a unora dintre echipe. Probabil managerii și directorii medicali trebuie să știe să reacționeze la situațiile grave de panică și să aibă capacitatea de a lua măsuri în forță. Evident colectivele medicale au nevoie de un lider puternic în aceste momente, când se formează grupuri de persoane care își amplifică panica. A fost un test de reacție la stres, nu doar pentru spitale, ci și pentru manageri. Unii au demonstrat evident lipsa de autoritate și incapacitate managerială. A fost o lecție care a demonstrat că nu poți numi un manager de pe-o zi pe alta, mai ales când întreaga structură de autoritate este prăbușită. Coordonarea militară a spitalelor a demonstrat exact acest lucru. Autoritatea este necesară într-o structură care nu poate fi condusă prin plebiscit, motiv pentru care alegerea structurilor manageriale trebuie să fie un proces de maximă importanță. Cred că metodologia de selecție trebuie modificată și interviul trebuie să fie mai important decât un test de legislație. Echipele de selecție trebuie să aibă flexibilitatea întrebărilor și să stabilească capacitatea de implementare a lanțului decizional. În mod cert va fi foarte complicat și responsabilitatea celor care fac selecția nu este de neglijat.

Spațiul Medical: Care sunt măsurile luate de către Institutul Regional de Oncologie Iași pentru a-și proteja pacienții?
Prof. Dr. Gabriel Dimofte: IRO a implementat noi circuite. Evident există un triaj epidemiologic a cărui valoare este discutabilă, fiind evident că mulți pacienți au mințit în legătură cu contactele posibile. Noi am evidențiat separat pacienții din zonele epidemiologice roșii și i-am izolat în zone tampon. Triajul și recoltarea de probe de sânge, în principal pentru internările de zi, s-au efectuat în corturi plasate în curtea instituției, pentru a încerca să se evite aglomerarea pacienților în spații închise. Pentru pacienții care au nevoie de tratamente în regim de internare de zi (o mare parte, ținând cont de specificul IRO) a existat un circuit separat, pacienții având obligativitatea de a purta mască permanent. Pacienții din zone cu risc major fac chimioterapia în zone distincte, care nu se suprapun ca circuite Pentru internările continue, pacienții intră pe un alt circuit după recoltarea de probe pentru Covid-19 (PCR). Ei sunt cazați în acest izolator pentru aproximativ 6 ore, zona în care poartă masca permanent și personalul este echipat conform riscurilor infecțioase. După venirea rezultatelor (în medie 6 ore – le efectuăm în laboratorul propriu), pacientul este internat într-o zonă tampon, singur în salon pentru încă 48 de ore. Există circuite speciale pentru pacienții care au nevoie de proceduri speciale (e.g. operații sau internare în ATI) în perioada de testare sau în perioada de observație.

Personalul la risc a fost rapid identificat și instruit. S-au depus eforturi pentru a discuta cu echipele care au intrat în panică, situație care s-a repetat în mai multe momente. Personalul identificat cu risc, chiar minim, de contact covid-19 a fost carantinat și testat ulterior, înainte de reintrarea în secție. Săptămâna viitoare vom începe testarea IgM și IgG la întreg personalul pentru a aprecia gradul de imunizare generală și pentru a ridica moralul personalului.
Ceea ce este esențial este comunicarea intensă cu persoanele responsabile a fiecărei zone interesate. Sistemul de management a fost extrem de flexibil, adaptând procedurile la câteva zile. Responsabilizarea coordonatorilor a fost importantă, aceste persoane preluând controlul fiecare zone din subordine pentru a genera proceduri și pentru a asigura implementarea acestora.

Spațiul Medical: Ce mesaj ați transmite pacienților dumneavoastră în acest moment?
Prof. Dr. Gabriel Dimofte: Noi am comunicat în limita posibilului. În mod cert au existat dificultăți, pacienții asaltând telefonic IRO, mult peste capacitatea noastră de a răspunde. Am publicat informații pe pagina de Internet, dar suntem convinși că aceste mesaje nu au difuzarea pe care ne-o dorim. Ar fi grozav să putem dezvolta un call-center, dar sunt costuri pe care greu le-am putea acoperi în condițiile actuale.

Noua situație epidemiologică a creat dificultăți la triajul epidemiologic și în toate etapele de diagnostic și tratament. Pacienții au înțeles limitările generate de această situație, în cea mai mare parte, dar ne-am dori să ne asculte mesajele pentru a evita cozile și aglomerările nejustificate. Pacienții noștri trebuie să înțeleagă că toate aceste modificări și toate eforturile noastre au ca scop protejarea sănătății pacienților oncologici, grup extrem de vulnerabil la infecția cu Covid-19.